2. Ce tipuri de avalanșe există
Există diverse clasificări ale avalanșelor pentru a determina tipul acestora. Cea mai obișnuită este clasificarea avalanșelor în funcție de gradul de fermitate al zăpezii, care sunt împărțite în trei tipuri:
Avalanșa de tip placă: determina eliberarea bruscă a unei plăci de zăpadă pe o pantă de munte. Asta înseamnă ca placa alunecă peste stratul slab de zăpadă.
Avalanșa de tip pulbere: este alcătuită dintr-un praf fin, uscat, în care cea mai mare parte a zăpezii curgătoare este suspendată în aer datorită turbulenței. Pot atinge viteze cuprinse între 100 și 300 km/h.
Avalanșa de zăpadă umedă este alcătuită din mase de zăpadă umedă. Chiar dacă viteza este mai mică decât cea a zăpezii uscate și au tendința de a avea distanțe mai scurte, impactul asupra obstacolelor tinde să fie mai mare datorită densității sale mai mari.
În plus, mai sunt si alte două tipuri de avalanșe pe care ar trebui să le cunoaștem:
Avalanșă de gheață sau avalanșă cauzată de căderea unui serac (placă de gheață): gheața se rupe în zone abrupte de pe ghețari. Unele avalanșe de gheață duc la avalanșe de zăpadă pulbere.
Avalanșa de tip placă la adâncime completă: acest tip de avalanșă alunecă pe sol și mătură solul și alte detritusuri. Acestea apar adesea în primăvară cand zapada începe sa se topeasca.
Sunt trei factori care pot declanșa o avalanșă, iar aceștia sunt:
Natural: Acest lucru se întâmplă spontan, fără nicio interferență sau forță externă.
Accidental: Acesta se datorează unei încărcături suplimentare pe stratul de zăpadă, cum ar fi cea cauzată de un schior, o persoană care practică snowboarding, un animal sau o mașină care trece în apropiere.
Artificial: Indus, de exemplu, cu explozibili pentru a reduce pericolul de avalanșe.
Conform Serviciilor Europene de Avertizare cu Privire la Avalanșe iată 5 situații tipice care pot produce o avalanșă și de care ar trebui sa ții cont:
1. Zăpadă nouă
2. Zăpada adunată de vânt
3. Strat persistent slab
4. Zăpadă umedă
5. Zăpadă alunecoasă
Problema cu zăpada nouă (=zăpada căzută recent) este ca acționează ca o încărcătură suplimentară la stratul de zăpadă existent, iar lipsa de coeziune între particulele de zăpadă nu ne ajuta nici ea. În general, aceste probleme pot apărea în timpul ninsorii sau în zilele următoare.
Avalanșele cauzate de zăpada adunată de vânt sunt create prin acumularea de zăpadă transportată de vânt pe alte straturi slabe de zăpadă. Aceste avalanșe pot fi declanșate în timpul unei furtuni de vânt sau chiar câteva zile mai târziu.
Avalanșele datorate straturilor persistente slabe apar atunci când există o încărcătură suplimentară pe un strat vechi de zăpadă cu straturi deja slabe. Acest pericol poate dura săptămâni, luni sau chiar întregul sezon de iarnă.
Problemele asociate cu zăpada umedă apar din cauza slăbirii stratului de zăpadă datorită ploii sau topirii cauzate de creșterea temperaturilor. Trebuie să fii precaut în timpul acestor evenimente meteorologice, precum și în zilele următoare.
Avalanșele de zăpadă alunecoasă sunt un risc provocat de un strat gros, omogen de zăpadă sau chiar unul cu puține straturi, care poate aluneca pe teren alunecos (ex: cel acoperit cu iarbă sau pietriș). Această problemă poate dura zile, luni sau întregul sezon.
Când stratul de zăpadă este destul de stabil în general, se referă la o condiție favorabilă. Dar ar fi bine să ținem cont de faptul că nu există zero pericol.