Entorsa – cauze, simptome, prevenire, tratament

Poți citi mai multe despre cauzele cele mai frecvente ale entorselor, cum se manifestă acestea, cum pot fi tratate, ce poți face pentru a le preveni, precum și o serie de exerciții recomandate în recuperare.

Entorsa, numită și ruptură de ligament, este o leziune cauzată de ruperea unuia sau a mai multor ligamente ale unei articulații, pe fondul realizării unor mișcări bruște. Cele mai frecvente sunt entorsele gleznei sau ale încheieturii mâinii. Diferența dintre o entorsă și o luxație constă în faptul că entorsa afectează benzile de țesut care leagă două oase între ele, iar luxația se referă la vătămarea unui mușchi sau a unei benzi de țesut care leagă mușchiul de os.

Cauze ale entorsei

Entorsa poate avea mai multe cauze, printre care:

Forțarea mușchilor – la locul de muncă sau în timpul activităților sportive;
O postură incorectă – poate pune presiune asupra mușchilor și articulațiilor, ducând la apariția entorsei;
Un stil de viață nesănătos – fumatul, consumul de alcool sau excesul ponderal poate duce la slăbirea mușchilor, tendoanelor și articulațiilor, favorizând, astfel, apariția entorsei;
Malnutriția și/sau deshidratarea – lipsa unor nutrienți poate slăbi organismul și, implicit, musculatura, tendoanele și ligamentele. De asemenea, pentru funcționarea normală a sistemului muscular, organismul trebuie să fie hidratat;
Nivelul de efort fizic – realizarea unor exerciții intense fără pregătire și/sau fără încălzire poate duce la entorse. Mușchii trebuie antrenați prin exerciții adaptate la nivelul de efort suportat de organism, iar trecerea la un antrenament mai intens trebuie realizată treptat.

Factori de risc în apariția entorsei

Printre factorii de risc în apariția entorselor se află:

Condițiile de mediu – suprafețele alunecoase sau inegale pot crește riscul de accidentare;
Oboseala – mușchii obosiți nu oferă aceeași susținere pentru articulații, motiv pentru care, atunci când ești obosit, ai un risc mai mare de entorsă;

Un echipament neadecvat – este indicat ca ținuta și incaltamintea să fie adaptate sportului practicat, pentru a reduce probabilitatea de apariție a entorselor.

Simptome ale entorsei

Entorsa se manifestă prin următoarele simptome:

Durere pe partea pe care s-a produs;
Umflarea zonei, în special în cazul entorselor de glezne;
Sensibilitate la atingere;
Limitarea capacității de mișcare în articulația afectată;
Amorțeală și furnicături.
Sindromul de tunel carpian poate reprezenta o complicație pentru entorsele care afectează încheietura mâinii.

Tipuri de entorse

Entorsele se împart în funcție de gradul de rănire, respectiv întinderea și profunzimea rupturii. Acestea sunt de trei tipuri: entorse ușoare, moderate și severe. Poți citi mai jos despre fiecare.

Entorsa ușoară (entorsa de gradul I) – constă în întinderea ușoară a ligamentelor, iar fibrele musculare suferă o deteriorare de nivel scăzut. Pot apărea o durere ușoară și umflarea timidă a zonei. Este foarte comună și afectează aproape pe toată lumea, la un moment dat în viață;

Entorsa moderată (entorsa de gradul II) – costă într-o ruptură incompletă de ligament. Există o ruptură a fibrelor ligamentului, însă nu toate sunt afectate. Apar o durere moderată și umflături, iar mișcarea este restricționată. Umflarea se poate menține câteva zile după accidentare. Sunt indicate odihna și ridicarea piciorului, pentru a reduce umflăturile. Recuperarea durează cel mult două luni;

Entorsa severă (entorsa de gradul III) – reprezintă o ruptură completă de ligament. Acest tip este cel mai grav și afectează, pe lângă ligamente, și unele oase mici. Crește instabilitatea articulației. Afectează mai ales încheieturile gleznei, ale articulației mâinii, genunchiului și degetelor. Zona din jur se umflă, durerea este severă și pot apărea vânătăi. Necesită imobilizarea articulației cu o atelă sau cu ghips. Pentru recuperare, este nevoie de un program extins de terapie fizică. Entorsele de acest tip pot cauza instabilitate permanentă și pot crește riscul de leziuni repetate, mai ales în zona gleznei. Dacă imobilizarea și terapia fizică nu dau rezultate, este posibil să fie nevoie de reconstrucția chirurgicală a ligamentului rupt.

Diagnosticarea entorsei

Primul pas în stabilirea diagnosticului este examenul fizic. Pe durata sa, medicul examinează umflarea de la nivelul membrelor afectate.

Localizarea și intensitatea durerii pot oferi indicii cu privire la amploarea și natura deteriorării. Dacă accidentarea este severă, medicul poate recomanda una sau mai multe investigații imagistice, pentru a exclude un os rupt sau pentru a vedea în detaliu amploarea leziunilor. Aceste analize pot include:

Radiografia cu raze X – oferă o imagine complexă a oaselor zonei afectate. Acest test va ajuta la excluderea unei fracturi osoase;
RMN (rezonanță magnetică) – oferă o imagine transversală sau 3D a structurii interne, inclusiv a ligamentelor;
CT (computer tomograf) – aceste scanări oferă detalii despre oasele articulației;
Ecografie – oferă informații despre starea de sănătate a unui ligament sau a unui tendon.

Tratamentul entorsei

În general, entorsele ușoare se tratează la domiciliu prin repaus și odihnă, folosirea gheții, a compreselor și ridicarea zonei afectate. Entorsele severe pot necesita imobilizarea, pentru a grăbi recuperarea. Medicul va supraveghea imobilizarea cu atelă sau cu ghips și va recomanda analgezice sau antiinflamatoare, cu sau fără prescripție medicală, de la caz la caz.

Entorsele de gradul I presupun renunțarea temporară la activitățile sportive care ar putea afecta articulația. Uneori, sunt recomandate benzi elastice, pentru a susține glezna. De asemenea, sunt indicate exerciții care promovează flexibilitatea și rezistența articulațiilor. Se poate reveni la activitățile preferate în cel mult șase săptămâni.

Dacă medicamentele și exercițiile de recuperare nu dau rezultate sau dacă este vorba despre o entorsă de gradul III este posibil să fie necesară o intervenție chirurgicală. Operația necesită internare pentru o zi și se realizează sub anestezie generală. În unele cazuri va fi nevoie de o artroscopie pentru ca medicul să poată examina articulația înainte de a repara ligamentul. Procedura constă în realizarea unei incizii pe exteriorul articulației pentru a permite ca doctorul să localizeze țesutul rupt și să efectueze reparațiile necesare. Recuperarea poate dura până la câteva luni.

Cum previi entorsa

Deși entorsele se produc frecvent în timpul practicării unui sport, accidentările pot avea loc și în timpul unor activități uzuale (precum mersul, urcarea sau coborârea scărilor) ori casnice. Cum perioada de recuperare poate varia între 4-8 săptămâni și aproape un an, concentrarea asupra prevenției poate fi soluția evitării repausului pe termen lung. Mai jos sunt câteva sfaturi pentru a preveni apariția unei entorse:

Îmbunătățește-ți echilibrul – există peste 50 de kilometri de nervi în corp, iar aceștia sunt implicați și în menținerea echilibrului. De exemplu, nervii de pe călcâi și gleznă te ajută să „simți” suprafața pe care mergi, alergi sau sari. Din fericire, ai la dispoziție câteva metode pentru a-ți îmbunătăți echilibrul. Cea mai la îndemână este practicarea exercițiilor fizice. O altă variantă este terapia fizică, utilă mai ales dacă ai probleme grave cu echilibrul sau anomalii ale urechii (implicată și ea în menținerea echilibrului);
Lucrează-ți musculatura – puterea musculară este vitală pentru modul în care îți miști trunchiul și șoldurile. Imaginează-ți că alergi ușor și că schimbi brusc direcția. În lipsa forței musculare, corpul continuă să se miște în direcția inițială, pe fondul unui control neadecvat asupra șoldurilor. Atunci când greutatea corporală depășește rezistența picioarelor și a gleznelor, există riscul de cădere și de entorsă. De aceea, este important să îți lucrezi toate grupele musculare în timpul antrenamentului;
Întărește-ți gleznele – poți face acest lucru prin exerciții precum genuflexiuni, fandări și antrenamente de rezistență, folosind banda elastica. O bază puternică te va ajuta să stai fără probleme în picioare și să controlezi ușor schimbările poziției corpului;
Îmbunătățește-ți flexibilitatea – este important să existe un echilibru între exercițiile pentru întărirea musculaturii și cele pentru îmbunătățirea flexibilității corpului. După fiecare încălzire, ar trebui să existe câteva întinderi, 30-60 de secunde fiind suficiente pentru a reduce din disconfort și pentru a promova mobilitatea în partea inferioară a picioarelor. Pentru articulațiile mâinilor, ajută rotirile ușoare în ambele sensuri, iar pentru genunchi, sunt utile semi-genuflexiunile și alergarea pe loc, cu lovirea feselor;
Avansează treptat – nu este o idee bună să alergi la un maraton fără o pregătire în prealabil. Dacă știi că te așteaptă o cursă sau vrei să mergi într-o drumeție pe munte, pregătește-ți corpul din timp. Introdu antrenamentele în programul săptămânal și lasă-ți 1-2 zile de pauză.

De asemenea, este o idee bună să te concentrezi asupra acelor articulații și mușchi care urmează a fi supuși stresului într-un antrenament de mare amploare (triatlon, cursă cu biciclete etc.).

Exerciții pentru entorsa la gleznă

Exercițiile pentru glezne pot fi realizate de până la cinci ori pe zi, pentru a îmbunătăți flexibilitatea și gradul de mobilitate. Mai jos sunt câteva recomandări.

Exercițiul 1
Stai pe canapea sau pe scaun. Ridică piciorul și desenează în aer literele alfabetului, cu degetul cel mare. Dacă nu apare durerea, poți repeta de 2-3 ori. Acest exercițiu ușor îmbunătățește mobilitatea gleznei în toate direcțiile.

Exercițiul 2
Stai pe un scaun, cu piciorul afectat așezat pe podea. Menținându-l pe loc, mișcă ușor genunchiul spre exterior și spre interior. Realizează exercițiul timp de 2-3 minute. Acest exercițiu întinde și relaxează ligamentele din jurul gleznei.

Exercițiul 3
Stai pe un scaun confortabil, cu picioarele pe podea. Pune un prosop mic în fața picioarelor, apoi, cu degetele goale, apucă prosopul și strânge-l cât de tare poți, numărând până la cinci. Eliberează și repetă de 8-10 ori sau de mai puține ori, dacă apare durerea.

Exercițiul 4
Stai pe o saltea cu picioarele întinse în față. Folosește un prosop sau o bandă elastică și trece-o peste glezne. Trage ușor de prosop/bandă, pentru ca degetele să fie îndreptate spre tine. Menține picioarele întinse timp de 15-30 de secunde. Dacă apare durerea, redu până la 5-10 secunde. Ulterior, vei putea crește durata.

Exercițiul 5
Stai cu fața la perete și folosește mâinile pentru sprijin. Pune piciorul cu entorsa cu un pas în spatele celui sănătos. Menținând piciorul din spate plat pe podea, flexează ușor piciorul din față, până simți o întindere ușoară spre moderată pe piciorul accidentat. Repetă de trei ori și menține poziția timp de 30 de secunde.

Exercițiul 6
Stai cu mâinile pe lângă corp, în poziție de repaus, lângă un perete. Ridică mâinile spre tavan și stai pe vârfuri. Revino în poziția inițială, apoi repetă de 10-20 de ori, crescând numărul treptat. Atunci când exercițiul devine mai ușor de realizat, poți repeta de 2-3 ori și apoi poți crește progresiv doar pe piciorul accidentat. Pe cel sănătos îl poți lăsa pe podea sau îl poți întinde în lateral pentru echilibru.

Exercițiul 7
Sprijină-te pe perete cu mâinile, apoi ridică piciorul sănătos în spate, astfel încât greutatea corpului să stea pe piciorul cu entorsa. Menține poziția timp de 5-10 secunde, apoi crește treptat până la 30 de secunde. Pe măsură ce faci exercițiul mai ușor, încearcă să te sprijini doar pe câteva degete. Ulterior, îl poți realiza fără sprijin.

Exerciții pentru entorsa la genunchi

Entorsa la genunchi apare atunci când unul sau mai multe ligamente din zona genunchiului se întind brusc sau se rup. Începe să practici exercițiile de mai jos doar după ce a trecut durerea și piciorul s-a dezumflat. Începe ușor, doar câteva secunde pentru fiecare exercițiu și crește treptat. Încetează orice exercițiu dacă apare durerea. Este normal să existe un disconfort ușor la început, însă practica regulată va ajuta la reducerea sa. Pentru a-ți menține genunchii puternici, repetă exercițiile pentru ambele picioare. Înainte de exerciții, fă o încălzire de 5-10 minute. Aceasta poate consta într-o plimbare ușoară sau în 10 minute pe bicicleta de apartament.

Mai jos sunt câteva exerciții pe care le poți încerca dacă ai avut entorsă de genunchi.

Exercițiul 1
Stai pe saltea cu picioarele pe sol. Îndoaie ușor unul dintre picioare și glisează-l spre posterior. Celălalt picior menține-l în poziție neutră. Poți folosi un prosop sau o bandă elastică, pentru a aduce piciorul spre tine. Menține timp de 5-10 secunde. Revino în poziția inițială și repetă pentru celălalt picior.

Exercițiul 2
Sprijinindu-te pe perete sau pe spătarul unui scaun, ridică piciorul în spate și apucă-l cu mâna. Menține poziția timp de 30-60 de secunde. Schimbă pentru celălalt picior și repetă de 2-3 ori pentru fiecare picior.

Exercițiul 3
Stai pe saltea cu ambele picioare în fața ta. Pune palmele pe saltea și glisează-le ușor în față, până simți întinderea. Menține poziția timp de 30 de secunde și repetă de încă 2-3 ori.

Exercițiul 4
Stai cu spatele la perete sau sprijină-te cu mâinile pe spătarul unui scaun. Lasă-te ușor în jos, aproximativ 20 cm, ca și cum ai vrea să stai pe scaun. Greutatea corporală va fi echilibrată pe vârfurile picioarelor. Menține timp de 5 secunde, apoi revino în poziția inițială. Realizează trei seturi a 10 repetări fiecare, pentru a-ți întări genunchii.

Exercițiul 5
Stai cu fața în jos, întins pe saltea. Brațele vor sta în față, iar dacă dorești, poți sprijini capul pe mâini. Ridică piciorul cât de sus poți. Menține pentru 5 secunde, apoi coboară-l. Repetă pentru celălalt picior. Pentru acest exercițiu, sunt necesare două seturi a câte 10 ridicări pentru fiecare picior în parte.

Exerciții pentru entorsa încheieturii

Recuperarea pentru încheietura mâinii depinde foarte mult de severitatea accidentării. Exercițiile de mai jos ar trebui să înceapă la vindecarea completă a ligamentelor și dispariția durerii în timpul activităților de zi cu zi. Mai jos sunt câteva exerciții pentru întărirea încheieturii mâinii.

Exercițiul 1
Pentru acest exercițiu, poți sta pe scaun sau în picioare. Mișcă brațele ca un pendul în direcția față-spate și pe laterală. Pe măsură ce progresezi, mărește unghiul mișcării. Poți mișca mâinile în același timp sau pe rând. Încearcă să atingi un unghi de 90 de grade în orice direcție.

Exercițiul 2
Pentru acest exercițiu, vei avea nevoie de o banda de rezistenta. Prinde capetele benzii cu mâinile și realizează o întindere ușoară pe părțile laterale ale corpului sau deasupra capului. Menține poziția timp de 10-30 de secunde. Revino în poziția neutră și repetă de 2-3 ori. Crește treptat deschiderea brațelor. Dacă organismul tolerează bine exercițiul, poți crește până la 2-3 serii a câte 10 repetări fiecare.

Exercițiul 3
Stând în picioare cu brațele pe lângă corp, adu mâna în față și rotește încheietura în sensul acelor de ceas. După 20-30 de secunde, rotește în sens invers. Repetă pentru cealaltă mână. Realizează aproximativ 5 minute pentru fiecare mână.

Exerciții pentru entorsa degetelor

Pentru a ajuta la recuperare, alocă 10-15 minute pe zi exercițiilor pentru degete. Pe măsură ce dobândești mai multă forță, poți crește până la 20-30 de minute pe zi. Mai jos sunt câteva exerciții pe care le poți realiza.

Exercițiul 1
Pune palma pe o suprafață plană, eventual pe masă. Ridică și coboară degetul afectat. Repetă de 5-10 ori. Poți crește treptat până la 20 de ridicări.

Exercițiul 2
Ține mâna în aer și strânge ușor degetul cu probleme. Menține timp de 5 secunde. Revino în poziția neutră, apoi repetă. Realizează 5-10 repetări.

Exercițiul 3
Imaginează-ți că strângi în palmă o minge de tenis. Flexează degetele pentru a prinde „mingea” și menține poziția timp de 5-10 secunde, apoi îndreaptă ușor degetele. Repetă de 5-10 ori.

Exercițiul 4
Acesta este un exercițiu înlănțuit. Ține palma dreaptă. Degetele vor fi îndreptate în sus, iar articulațiile mâinii vor fi relaxate urmând linia degetelor. Mișcă degetele în față, astfel încât să formeze un unghi de 90 de grade cu palma. Flexează degetele și mai mult, până ating palma. Menține poziția timp de 5-10 secunde. Revino în poziția inițială, urmând pașii în mod invers. Astfel, din degetele strânse vei reveni în unghi de 90 de grade, iar de acolo, la palma dreaptă. Repetă de 5-10 ori.

Exercițiul 5
Pune un prosop mic pe masă. Cu palma în jos, apropie-te de prosop și strânge-l pentru aproximativ 5 secunde, apoi, ușor, eliberează prosopul. Repetă de 5-10 ori.

Exercițiul 6
Mișcă degetul afectat cât mai departe de cel mai apropiat deget, pentru a forma un „V” cu acesta. Revino în poziția inițială și repetă de trei ori. Realizează 2-3 seturi a câte trei repetări în fiecare zi.

Exercițiul 7
Pune un elastic de păr în jurul degetelor. Mișcă degetele cât mai departe de cel mare. Apropie-le din nou și repetă mișcarea de 10 ori. Ar trebui să simți o ușoară presiune, dată de prezența elasticului. Realizează 2-3 seturi pe zi.

Entorsele reprezintă o parte mai puțin plăcută a practicării sportului, însă, luându-ți câteva măsuri, le poți limita. După fiecare încălzire, realizează câteva întinderi pentru a pune mușchii, tendoanele și articulațiile în mișcare. De asemenea, efectuează periodic exerciții pentru menținerea echilibrului, pentru lucrarea mușchilor din jurul articulațiilor și pentru flexibilitate. În cazul apariției entorsei, ține zona afectată sus și pune gheață. Dacă durerea persistă, iar zona nu se dezumflă, cere ajutorului medicului. Diagnosticarea timpurie a unei entorse și urmarea tratamentului vor ajuta la grăbirea recuperării și îți vor permite să revii cât mai repede la activitățile preferate.